vineri, 11 decembrie 2009

Imi place...

-sa stau in pantaloni scurti si tricou cu o cana de lapte cald cu miere, lipita de calorifel si sa ma uit pe geam cum ninge.
-sa-mi citesc horoscopul, sa cred ca e adevarat si sa-l trimit si amicului meu varsator.
-sa stau cu prietenii mei baieti, sa radem pana ne stricam, sa nu existe cineva in fata caruia sa ne simtim mai in largul nostru.
-sa fiu trezita cu un sarut. Pe gat, pe burta, pe frunte, pe piept, pe buze, oriunde.
-sa fac bradul, sa umplu casa de beculete si beteala.
-sa-mi sun prietenul cel mai vechi, sa merg la el, el sa leneveasca pe canapea, sa comande pizza si sa ne plangem de mila unul altuia.
-sa ma trezesc, sa ma uit la telefon si sa am un mesaj necitit.
-sa conduc pe ploaie ascultant romantic fm. Sau national. Sau europa.
-sa fie vara, pe inserate. Sa mergem cu masina cabrio, sa inchid ochii o secunda, sa simt vantul prin par. Sa mergem la o cafenea in aer liber.
-Robbie Williams si Lenny Kravitz.
-Kandinsky.
-M&M cu alune.
-Jonathan Rhys Meyers.
-Eyes Wide Shut.
-sa fiu sarutata pe gat.
-sa cant cu prietenii mei o prostie de melodie. Sa dansam in masina, sa radem.
-sa merg la cosmeticiana mea si sa nu fim in stare sa facem nimic pentru ca radem in hohote. Sa-i zic ca imi e un model de viata negativ si ea sa-mi zica sa-mi fac toate poftele, sa nu tin cont de ce "e frumos sa faci"
-sa caut muzica pe youtube. Sa descopar vreo melodie care mi se pare foarte buna, sa o pun pe facebook si sa primesc like.
-sa scriu pe blog.
-sa stau in pat cu el pana la 3. Sa ne fie lene sa iesim, sa comandam chinezeasca si sa stam in continuare in pat.Sa nu ne plictisim unul de altul, sa nu ramanem fara subiecte de discutie. Daca ramanem fara, sa ne jucam.
-sa glumesc, sa rad pana nu mai pot.
-sa fac cate o obsesie pe vrun scriitor si sa-i citesc toate cartiile, cu toate ca unele sunt proaste.
-sa am habar cand se discuta despre vrun eveniment politic, artistic, istoric si sa pot sa-mi dau pertinent cu parerea.
-sa vorbesc franceza si sa ma bucur de putina italiana pe care o stiu.
-sa venim din club, sa fim atat de ametiti incat sa ne punem in pat sa adormim imbracati. Sa-mi spuna "puiule, hai sa ne schimbam si sa ne bagam in pat". Sa fac ce spune el.
-sa schiez,sa pic in zapada, sa fie spectaculos, sa nu patesc nimic, sa avem de ce sa radem dupa.
-sa mananc cereale. Simple.
-sa mananc cheese cake.
-sa-mi fac unghiile in culori inchise iarna, deschise sau electrice vara.
-sa fac fericiti pe cei de langa mine. Sa-i vad ca i-am nimerit cu un cadou, ca i-am facut sa zambeasca cu un compliment, ca i-am incurajat cu un mesaj.
-sa mi se spuna ca ne este citit blogul. In plus, sa fie si laudat.
-sa fac baie noaptea in piscina, mare, eventual goala.
-sa fac cada cu multa spuma.Eventual lumanari, vin si un "el" special.
-sa am incredere in oameni si in mine. Sa ma simt in largul meu cu prietenii mei.
-sa simt ca ma iubeste, sa-mi spuna si sa spun "si eu".
-sa dau pe vh1 cum ma trezesc.
-sa fac cate o tampenie cu tata, sa ne stricam de ras si mama sa ne mustre.
-sa gatesc.
-sa dansez.
-sa pictez.
-sa o iau in brate pe mama, sa-i cumpar ceva, sa se bucure.
-sa merg la concerte.
-sa plec in roadtrip-uri.
-sa ies cu fetele, sa ne prostim, sa dansam, sa cantam, sa ma doara picioarele de mor, dar sa nu simt din cauza atmosferei dementiale.
-sa ne plimbam, sa nu vorbim, sa ma ia de mana, sa-mi zica ca sunt frumoasa, sa ma opreasca si sa ma sarute.
-sa vorbesc. Mult. Despre orice iti trece prin cap. Eu am o parere despre orice.
-sa fac fotolii. Sa discut business cu Irina si Arthur. Sa ne simtim importanti, sa facem treaba buna, sa ne sune clientii sa ne laude.
-sa beau sampanie, asta e.
-caffee latte-ul.
-sa beau nestea de fructe de padure. N-am mai baut din 15 octombrie.
-sa mananc caju clazurat in zahar. Minunat.
-sa merg la film cu multa lume. Sa ne hlizim in sala, sa mancam toti popcorn.
-sa fiu proaspat spalata pe cap, sa-mi stea parul f bine si sa miroasa demential.
-Ralph de la Ralph Lauren
-cremele de caramel,nuci,ciocolata,vanilie iarna si de fructe vara.
-caciuliile gen rusesti de blana.
-sa fiu alintata, sa alint.
-sa merg la sala, sa plec super multumita de efortul meu.
-sa vorbesc la telefon.
-sa primesc vizite surpriza.
-sa-si aduca lumea aminte de ziua mea. Sa nu primesc cadouri scumpe, sa nu fie un efort, dar sa fie bine gandite si daruite din suflet.
-sa fiu incurajata de Sarah. E cel mai optimist om pe care il cunosc.
-sa port ruj roz sau usor portocaliu.
-sa fie iarna, sa vina Craciunul, sa fie frig.
-sa stau la plaja acasa, sa fiu singura, sa stau in pielea goala.
-gratarele de la mine. Sa ne balacim toti in piscina si sa le aprind baietiilor focul, dupa ce s-au chinuit juma de ora. Sa vina tata, sa stea cu noi, sa faca concurs cu baietii cine mananca mai picant. Sa ne stricam de ras.
-mi-ar placea sa-l mai am pe Obi, sa se bage iar in sufletul meu, sa-l iau in parc si sa se minuneze toata lumea de ce catel urat am. Mi-e dor de el.
-sa n-am regrete, sa am planuri, sa le respect, sa am dorinte, sa-mi fie indeplinite, sa am asteptari, sa nu-mi fie inselate.


Lista e nesfarsita, dar rabdarea voastra are limite...






A ta, a voastra Blonda.

Vreau o tigara!

Nu mai pot! Simt cum stresul imi gadila palmele, se duce prin stomac si aluneca in talpi. Simt cum imi vibreaza tamplele de pofta si peste tot unde ma duc, nimeni nu are Kent 4. Da, ca nu vreau sa fumez orice. Si mai ales pentru ca m-am lasat de fumat si acum e un cerc vicios, o antenuta care imi transmite niste semnale la creieras de fiecare data cand ma simt vulnerabila.
As trage din tigara aia intr-un mod barbar, s-o savurez pana la filtru, sa simt fumul ala jegos cum mi se duce in plamani si tototdata sa am satisfactia aia nesimtita cand il suflu afara.
Tigara asta nenorocita e ca un amant de la care nu-ti poti lua gandul. Genul de tip cu care ti-ai insela iubitul, dupa care intorci privirea cu ganduri d'alea meschine "mama, cat de bun e!". Dar nu faci asta..pentru ca iti iubesti iubitul si pentru ca esti cuminte..si pentru ca exista tigarea care te razbuna :)
Nu vreau sa ma reapuc de fumat, dar de fiecare data cand merg la Blonda si are pachetul ala in bucatarie, nu pot sa ma abtin de la o tigara. Mai ales cand o savuram impreuna la barfa. Ea fiind de asemenea nefumatoare. Iar nu pot sa ma abtin de la tigara cand sunt cu nervii la pamant si ma enervez atat de tare incat dovedesc un pachet intreg. Si cafeaua pare putin seaca fara o tigara,mai ales daca e una scurta care nu-mi ocupa mult timp.
A fost greu sa scap de obiceiul asta de a-mi cumpara tigari, la fel cum a fost greu sa pot sa-mi controlez sentimentele. Iar micile mele scapari cu fumatul sunt tot la fel de dese ca momentele in care dau frau liber la inimioara. Dar de ce? Pentru ca ambele "gesturi" sunt atat de legate unul de celalalt, incat de fiecare data cand vreau sa tip de nervi sau sa urlu un "te iubesc", imi aprind o tigara.
Vreau o tigara!!

Bruneta

joi, 10 decembrie 2009

Chipul de sub masca

Eu sunt o persoana foarte naiva cand vine vorba de citit oameni. Din pacate, pentru mine, toata lumea e frumoasa si sincera. Mie imi place sa impartasesc cu toata lumea bucuriile mele, nu consider ca am secrete, nu vad cum ar putea fii intoarse lucrurile pe care le spun impotriva mea. Prietenii imi spun mereu ca gresesc, ca ar trb sa fiu mai introvertita, dar zau ca nu ma pot abtine.
Ok, deci eu imi pun sufletul pe tava, sunt o carte deschisa, spun tot ce gandesc si imi asum mereu spusele si faptele mele. Dar tu? Cum ajungi sa cunosti cu adevarat persoana de langa tine? Mi s-a intamplat de multe ori sa fiu de-a dreptul socata de unele lucruri pe care le faceau cei din jurul meu. Ajungi sa-ti faci o parere buna despre o persoana si dupa esti uimit de vrun lucru pe care il face.
Sa-mi spuna cineva ,va rog, cum deschizi o usa incuiata daca n-ai chei? Cum ajungi sa cunosti o persoana cu adevarat? Sau mai bine spus...cum ajung unii sa creada ca-i cunosc pe cei de langa ei atat de bine incat sa le anticipeze nu doar faptele ci si gandurile? Eu nu ma stiu nici pe mine cu adevarat, nu sunt sigura de reactiile mele in amunite circumstante, nu vad cum as ajunge sa le cunosc p-ale altuia.
Eu nu pot sa caracterizez cu adevarat pe mai nimeni. Nu pot sa zic despre X ca e cu siguranta nu stiu cum. Oare nu ascult lumea cum trebuie sau oare sunt precauta si retinuta in caracterizari? Ah? Nu stiu. Nu stiu daca e de bine sau de rau, dar am reusit in timp sa-mi schimb parerea la 180 de grade despre diverse persoane. Asta ma face un prost cititor de oameni sau o persoana flexibila, deschisa? Mi s-a intamplat, in dragoste, sa joc si sa pierd. Sa fiu sigura ca celalalt o sa reactioneze intr-un fel anume la faptele mele si el sa reactioneze fix invers. Nu va puteti imagina soc mai mare, mai ales cand erau puse in joc sentimente cu adevarat profunde.
Tare mi-ar placea sa pot sa aud macar 15 minute ce gandeste cel de langa mine. Sa nu-si mai cenzureze vorbele, sa le dea drumul asa cum le gandeste. Sau poate nu mi-ar placea sa aud exact ce gandeste, uneori e bine sa te cenzurezi, un fel de protectie.
Tata in schimb, citeste omanenii perfect. Si-a spus o data o parere despre cineva. Eu i-am contrazis spusele. Peste cativa ani s-au dovedit corecte. Cum face tata treaba asta? Cum citeste de la primul salut un om? Poate e de "vina" experienta de viata..
Sunt..in dubii.






A ta, a voastra, sincera Blonda.

marți, 8 decembrie 2009

Daca nu poti sa fii cu cel pe care il iubesti, iubeste-l pe cel cu care esti.

Mama ce titlu trist. L-am auzit la televizor, recunosc, in varianta originala "if you can't be with the one you love, love the one you're with". Cam foarte pragmatic. Cam foarte trist, dar asta-i realitatea pana la urma.
Cum iti dai seama ca cel langa care traiesti nu este cel pe care ti-l doresti? Bineinteles ca exista semnale clare cum ar fii faptul ca nu poti sa-ti imaginezi un viitor indepartat comun sau ca poti exact sa identifici niste lucruri, trasaturi de caracter care te deranjeaza enorm si pe care nu ai cum sa le schimbi. Sau poate te-ai plictisit, poate nu iti e dor de "jumatatea ta", poate faptul ca va faceti program comun e deja o povara. Ok, deci a identifica faptul ca iti mai doresti sau nu relatia in care esti e destul de usor.
Acum incepe partea grea. Cum iti dai seama daca nu cumva cel la care renunti este "the one". Poate chiar aveti pregatit un viitor impreuna, poate chiar sunteti croiti unul pe altul si doar din cauza fluctuatiilor tale temperamentale , risti sa iti pierzi jumatatea. Poate e barbatul vietii tale si cel "mai bun" la care visezi nu exista. Cum traiesti cu greseala ca ai renuntat la un barbat perfect pentru o himera, pentru altul care parea perfect, pentru ca la inceput toti par asa, dar care, pana la urma, s-a dovedit a nu fii nici macar jumatate din cel pe care l-ai lasat. Ce situatie. Oare daca cel pe care l-ai lasat, chiar e jumatatea ta, o sa va reuniti destinele candva?
Eh, acum o parte chiar si mai grea. Ai trecut peste tentatia de a-ti parasii iubitul din diverse motive. Il consideri jumatatea ta adevarata, asa ca ai ales sa ramaneti impreuna. Bun, esti pregatita sa ramai cu el tot restul vietii? Gata, renunti la orice altceva pentru o viata cu el? Daca nu e el jumatate si dintr-o astfel de alegere, nu iti vei cunoaste niciodata adevarata pereche? Ah?
Nu-i asa ca ne-ar fii mult mai usor sa traim singuri? Sa n-avem perechi, exact ca majoritatea animalelor. Cand vine timpul sa facem copii, facem copii cu cine e in preajma, nu cu unu cu care am trecut prin zeci de momente grele si sute frumoase. Poate ar fii mai usor, dar cu siguranta tot amalgamul asta de sentimente ne face viata mai frumoasa. Eu n-as putea sa traiesc singura, sunt o fiinta sociofila si relatiofila (scuzati inventia mea de cuvinte) . Eu sunt gata sa-mi asum alegerile si eventualele greseli, sa ma bucur de ele.
Concluzia la care am ajuns in urma relatiilor mele este ca cel mai bine este sa nu-ti faci planuri de viitor prea indepartat, sa lasi totul sa curga catre ceva frumos sau nu, sa nu-ti propui sa prinzi Craciunul, revelionul, vara cu o persoana, dar sa te lasi purtat de val daca se intampla. Nicio relatie nu cred ca trebuie luata atat de in serios incat sa fie considerata relatia cea mai importanta de pana atunci si de atunci in colo, trebuie lasata sa devina. Pe de-alta parte, nicio relatie nu trebuie tratata cu superficialitate, astfel incat oricare sa aiba sanse.
Eu ma feresc sa dau sfaturi legate de relatii, dar de data asta o s-o fac. Nu va mai impiedicati de "daca" si "parca" si mai reduceti nivelul asteptarilor pe care le aveti de la o relatie, s-ar putea sa fiti mai fericiti la final.



A ta , a vostra Blonda.

luni, 7 decembrie 2009

Ce va recomand II

Ati vazut beculetele de pe Magheru? Oribile, nu-i asa? De ce trebuie sa fie asa colorate, n-am sa inteleg niciodata. Ce, becurile rosii sunt mai scumpe ca alea albe asa ca e combinatie sa cumperi becuri in toate culoriile pamantului? Incantator, te tavalesti pe jos de placere vizuala, mai ceva ca la Paris mon cher!
Ma rog, lasa asta. Sa te duci in Cismigiu. Acolo sa vezi beculete frumoase! Si un brad extrem de frumos, un targ de Craciun, alei frumos luminate, vin fiert, vata de zahar, o sanie mare-mare cu 4 reni ( in care din pacate n-ai cum sa te sui, ca deja era utopic). Am fost cu iubitul meu care , intr-o clipa de confuzie, s-a lovit de o persoana si era gata-gata sa-i spuna "excuse me". Chiar te baga in confuzie, un parc ornat extraordinar de frumos si cu bun gust, mai, mai ca te vezi la Viena. Bine, am scapat rapid de sentimentul asta cand am trecut pe langa doi care se certau ca la usa cortului . Nah, cupluri d-astea moderne, in care el ii controleaza toate apelurile iar daca cumva o suna vrun barbat, tipa se va alege cu cel putin o mangaire mai puternica peste ceafa, daca nu peste ochiul stang. Revenind la parc. Extrem de frumos! Am auzit ca au facut ceva de genu si in Herastrau si in Tineretului. O sa ma duc sa vad ce-i pe acolo si va spun pareriile mele dupa.
Pana una alta, joi ma duc la Circ du Soleil. Da, vin la noi in tara! Eu va sfatuiesc sa va cumparati bilete, un asa spectacol nu trebui ratat!
Intre timp, intrati pe siteul asta , delectati-va ochii cu femei frumoase, poze reusite si, asemenea mie, cu muzica foarte foarte buna.
Inca o chestie, daca sunteti raciti, beti mult lapte fierbinte cu miere, ajuta mai mult decat ceaiul iar din punctul meu de vedere e si mult mai bun!

Hai ca simt ca vine Craciunul , e aproape, abia il astept!


A ta, a voastra, Blonda.

duminică, 6 decembrie 2009

De la Mario...

Dupa un post atat de personal si plin de substrat si consistenta imi e oarecum dificil sa abordez acelasi subiect fara a avea lucruri atat de profunde de spus.Dar fiind vorba despre orgasm, voi interveni cu o alta viziune, mult mai superficiala recunos. Intrebarea este: "Ce culoare are orgasmul?" Si o putem privi din mai multe puncte de vedere, ce culori vedem in momentul acela, ce culoare ii asociem cand vorbim despre el, sau ce culoare ii dau cei care nu l-au vazut niciodata.Am gasit un raspunsuri dintre cele mai interesante: o tipa mi-a zis ca ar fii mov pentru ea in orice circumstante,dar sunt sigur ca nu a luat in calcul chiar orice situatie, cum ar fii un orgasm in timp ce ea sprijina cu capul o oglinda crapata intr-o baie publica, se tine cu darjenie de chiuveta prinsa intr-un singur surub, isi tine rochia ridicata cu dintii ,iar el se chinuie sa nu isi pateze hainele de lichidele si fluidele de pe gresia acelei bai in timp ce necunoscuti bat la usa.Dar nu ma pot pune cu viziunea omului ca d-aia e viziune.. Apoi viziunea unei virgine - a se consemna cunosc o virgina, ultima cred :)) - ea saraca incearca sa spuna ca ar fii ceva culori vesele(spera si ea), o combinatie de turcoaz,roz,mov, galben pal al soarelui la rasarit pe un camp de maci si alte chestii gretos de simpatice. Isi va da de toti peretii aceasta impresie odata cu prima intalnire cu grotescul realitatii,dar inca odata cine sunt eu sa ii critic viziunea, ii pastrez parerea si ma amuz.O prietena zice ca ar fii incolor , inodor insipid, si ca nu poate fii descris in cuvinte ca e un sentiment si nu il putem asocia cu un ceva atat de concret cum este o culoare, o fii la ea poate insipid si inodor ,cred ca ar trebui sa iasa mai mult din casa,poate gaseste ceva masculi interesanti sa ii aduca putina culoare in orgasm. Eu ziceam ca ar putea fii un flash de alb negru genul aceluia pe care il vezi in timp de te elecrocutezi la prajitorul de paine in timp ce tii strans in cealalta mana un cutit de dezosat pestele,papucii din picioare simti ca te strang din ce in ce mai mult si ai vrea doar un pahar cu apa.Un fel de placere sadica, dar importanta este starea de spirit ce o dobandesti dupa. Arta cere sacrificii mon-cher. Nu va dau nici un sfat istet pe final cum face blonda ca mi-e teama ca il urmati si poate transform lumea in copii ale mele.Care ar mai fii amuzamentul ? daca as reusi sa ii transform pe cei din jur dupa placul meu ar fii o luma fara surprize. Asa ca faceti ce va taie capul si aveti grija la prajitorul de paine,e un instument al diavolului.

vineri, 4 decembrie 2009

Un subiect tabu

M-am gandit foarte mult inainte sa ma asez in fata laptopului si sa abordez subiectul asta. Sunt sigura ca imi voi atrage multe critici, dar dupa mai multe discutii cu mai multe prietene, am ajuns la concluzia ca, cu toate ca e un subiect tabu, trebuie discutat si asta.
Azi vreau sa va vorbesc despre mimantul orgasmului. Aviz baietiilor nerabdatori, n-am cum sa va spun cand mimeaza prietena voastra si cand nu, pentru ca suntem niste actrite cu diploma toate.
Sa o luam cu inceputul, imi propun sa vorbesc cu voi, fetele in post-ul asta.
In urma cu ceva timp am citit o carte despre psihologia cuplului (despre ce altceva?) si despre sexualitate. Acolo se vorbea despre ideea gresita ca femeia TREBUIE sa aiba orgasm sau va pica intr-o depresie fara limite. Gresit! Gresit! Gresit! Cica doar barbatii sunt fizic creati astfel incat sa trebuiasca sa... termine, la fete e doar un accident fericit.
De ce dragutelor mimati? Sa stiti ca nu e o insulta pentru partener daca nu reusiti sa atingeti punctul culminant. Sa ne gandim putin la cercul vicios astfel creat. Voi mimati, el are impresia ca va e bine deci nu va incerca niciodata sa va faca sa va simtiti mai bine. Corect? Din fericire pentru noi, baietii nu sufera de vestita boala feminina numita "instabilitate emotionala" (sau paranoia, cum preferati). Daca voi nu reusiti sa.. terminati, ei nu o sa considera ca nu este atragator in ochii vostrii, nu o sa se gandeasca ca e vina lui si nu o sa pice intr-o semidepresie asa cum facem noi cand ei nu reusesc sa...aprinda artificile.
Ideea acestui post, concluzia la care vroiam sa ajung este ca nu e de datoria femeilor sa minta baietii incat sa-si formeze ei o parere buna despre propria persoana. Daca unui tip ii va pasa de tine, va cauta sa te simti bine alaturi de el in pat si atunci n-are rost sa-l "minti", practic nu-l ajuti cu nimic. Daca tipului cu care te culci, nu-i pasa prea mult de tine, nici nu va fi interesat de orgasmul tau, asa incat iar n-are rost sa mimezi.
Poate incepeti sa va ganditi si la voi...




Sa va iubiti frumos si cu spor, dar nu cu prea mult ca e post totusi:)





A ta , a voastra Blonda.