Dilemă

Să mă duc la mare de 1 mai sau să nu mă duc? Aceasta este întrebarea!
Am făcut o analiză SWOT, iar balanţa este în echilibru..
OOoofff..decizii, decizii!!

;))


Bruneta

Later edit: deci,da! La Bucuresti o sa fie traficul mai lejer, so Bucuresti it is :)
Have fun, dragilor! :P

Sindromul membrului fantoma

Stiti ce-i ala? Atunci cand pierzi un membru, dar inca simti ca te doare.
Vara trecuta, dintr-o cretinitate mi-am pierdut catelul. Am inca grija sa se inchida poarta dupa mine, inca ma mai uit sa nu fi iesit pe strada, inca am impresia ca-i simt mirosul sau ca-i aud latratul. Cu toate ca el e demult plecat...
Asa e si in dragoste,cand pierzi pe cineva. Te trezesti dimineata, te intorci sa-l iei in brate, cu toate ca nu era acolo cand ai adormit. Pui mana sa-i scrii un mesaj, cu toate ca stii ca nu-ti mai e iubit. Astepti sa vina, cu toate ca n-ati hotarat niciodata sa va intalniti.
Cred ca asta e cea mai mare durere in dragoste, inca ai tendinta sa faci lucruri care nu se mai cuvin.

Ori e laie, ori bălaie

Sunt o persoană blazată. M-am plictisit de tot ce mă înconjoară. Şi n-a fost nevoie decât de o întâlnire cu un vechi prieten ca să-mi dau seama că am devenit ceea ce am urât mereu. Un om cu tabieturi care nu face nimic să schimbe lucrurile şi aşteaptă să îi pice din cer ceva..
Sunt indolentă, leneşă şi bleagă. Na, că am zis-o! Mănânc aceeaşi îngheţată când sunt tristă, mă uit la acelaşi film de dragoste când mi-e dor, ascult aceeaşi muzică ca să treacă, dorm în aceeaşi poziţie, cu căţelul lângă mine, cu acelaşi scrântit din dinţi. Iau decizii pe care îmi este greu să le respect pentru că ce gândesc nu acelaşi lucru cu ce simt. Şi mă seacă că nu toată lumea simte ca mine.
E normal..eu nu sunt normală.. Îmi caut fericirea în cele mai mici răhăţele şi tot cele mai mici răhăţele mă întristează. Mi-e dor, da'n-aş face nimic pentru asta..
N-o să înţeleg niciodată femeile :)


Bruneta?

Fericirea...

Ce inseamna de fapt ea, fericirea?

N-am trait-o niciodata cu adevarat, asa ca sper ca puteti sa-mi explicati voi.

Fericirea inseamna lipsa de griji? Eu cred ca aia e liniste. Inseamna sa ai ce-ti doresti? Cred ca aia e implinire. Sa ai ceea ce-ti trebuie? Asta e o realizare. Si atunci? Cum ramane cu fericirea cea mult cautata? De unde stii ca ai gasit-o? Mai trist, de unde stii ca exista?






A ta nefericita Blonda.

Adevaruri nefolositoare...

N-am inteles niciodata de ce au unii pasiune pentru a aflat TOT adevarul, mai ales in relatii. Nu inteleg de ce trebuie sa stii cu cate/cati s-a culcat iubitul tau/ iubita ta sau, daca v-ati despartit deja, cu cine si de cate ori te-a inselat. Eu as lasa subiectul mort, suntem impreuna, nu conteaza cu cati ai fost inainte, ne-am despartit, nu conteaza ce-ai facut cat eram impreuna daca am fost fericiti. Si chiar daca n-am fost fericiti, acum ca nu mai suntem impreuna, evident nu mai am nevoie de alte motive pentru a te parasi..
Pe acelasi model, nu inteleg fetele care scormonesc in viata iubitului lor sperand ca vor gasi ceva. Atentie!! Cutia Pandorei nu se poate inchide, esti pregatita pentru ce vei descoperi? Pe bune, daca afli ca te insala, ai de gand sa-l parasesti sau doar ai de gand sa suferi ca un caine, incercand sa faci in continuare relatia sa mearga? Nu esti gata sa faci vreo schimbare, nu mai rascolii aiurea, stai in banca ta. Ce nu stii, n-are cum sa nu-ti faca rau.
Eu nu caut niciodata, n-am sa-mi consum energia facand scenarii. "Nu caut niciodata, dar daca esti suficient de prost incat sa aflu ceva, am plecat" ii spuneam unui iubit de-al meu. Ulterior, a iesit prea mult fum, n-am localizat exact focul, nici n-am avut rabdare, recunosc, dar am plecat.
In concluzie, zic sa te gandesti bine la ce anume iti este folositor sa stii si ce nu. Cu ce te va ajuta sa afli ca fosta lui iubita e de zeci de ori mai buna ca tine, sau ca fostul ei iubit conduce un Aston? Cu nimic. Cu ce te ajuta daca afli ca a fost in club sambata seara si a luat o animatoare acasa, daca tu vei continua relatia asta? Cu nimic, evident.





A voastra Blonda.

Criminal in serie?!

Sunt absolut convinsa ca undeva, la nivel foarte inalt, in tara asta s-a produs o crima in serie. Si cand spun serie, ma refer la cateva zeci de persoane. Acum, ce sa faci cu cadavrele astea, decat sa le storci de sange si sa-l pui sa curga prin fantanile patriei?
Nu, acum vorbesc cat se poate de serios, ati observat ca in loc de apa normala, in ultimul timp, din fantaniile capitalei sare vesela o apa rosie?! Cat de sinistrii sa fim? pana unde duce prostul gust in tara asta?!
Mai mult n-am ce comenta, sunt socata.
Abia astept sa ma stropeasca cumva apa aia, sa-mi murdaresc hainele de rosu, sa vin acasa si sa-i explic lui mama ca am avut o zi foarte ocupata, macelarind pe cineva.
Sunt sinistra, imi pare rau, dar se pare ca toti suntem la fel.


A voastra Blonda.

Şoc şi groază

Sâmbătă mi-am dus surioara la o zi onomastică. Am zis să lăsăm copilul să se distreze şi să mai petreacă timp cu alţi copii. Ne-am întâlnit cu ceilalţi invitaţi şi am rugat o mămică să o ia şi pe mândra mea cu promisiunea că la plecare iau eu restul de copii. La întoarcere, când s-o luăm pe pitică, şoc şi groază! Am intrat în casa sărbătoritei unde se cutremurau pereţii de manele, mirosea a mucegai îmbibat în ciorbă de burtă şi fum de ţigară. Surioara mea de 9 ani stătea într-un colţ, îngrozită parcă de tăticul fetii tatuat pe antebraţ cu 5 semne chinezeşti, care sugea dintr-o ţigară în cel mai scârbos mod cu putinţă. Mămica fetii, o ştirbă nespălată, m-a servit cu o bucată de tort delicios de vechi pe care am fost nevoită s-o refuz. M-am dus la baie pentru că simţeam o nevoie teribilă să mă spăl pe mâini, dar nu prea am avut unde de chiloţii atarnaţi (şi deloc bine spălaţi) pe sârme şi de apa care ţâşnea în toate părţile odată ce-i dădeai drumul.
Dar ce a fost momentul cel mai drăguţ a fost momentul ciomagului. Cum? Nu ştiţi care e momentul ciomagului? Pfoa, e o tradiţie ca Andreea (sărbătorita) să danseze în jurul ciomagului. Şi nu, nu să danseze ca la talibani, ci să danseze lasciv ca la bară. Si să mi-o vezi pe această Andreea făcând şpagatul, dând din fund, făcând cu ochiul şi chemând cu degetul la dans puradei de 10 ani de care se freca....Şi părinţii super încântaţi de copilă îi făceau poze şi-o filmau cu telefonul şi parcă îşi admirau (?!)odrasla. Mămica însă, se scuza văzându-mi reacţia deloc încântată, că nu de la ea a învăţat să danseze.
Mi-am luat copilul acasă şi l-am rugat teribil să mă ierte şi i-am promis că până la 18 ani n-am s-o mai las să iasă din cameră. De parcă nu-mi era de-ajuns cât de dificilă era ca şi copil, acum a învăţat să danseze şi la bară....


Bruneta..