Despre despartiri

Mi s-a cerut sa scriu despre cum se trece mai repede peste o despartire. Pe de-o parte ma simt flatata pentru increderea acordata, dar pe de-alta extrem de descurajata. Nu stiu sa dau mari sfaturi, privesc suferinta altora cu superficialitate, din simplu motiv ca am tendinta de a o exagera pe ea mea.
Am avut o relatie de aproape 3 ani in adolescenta, genul ala de iubire bolnavicioasa, nu faceam nimic fara el iar el ma astepta sa facem totul impreuna. Am crescut impreuna, ne-am educat unul pe altul, nu ne-am certat, ne-am iubit frumos si atat, fara sa ne uitam la altii, fara sa ne pese. Evident ca a venit momentul sa ne si despartim. Eu eram in anul I de facultate si totul a fost un soc. Imi aduc aminte ca stateam cu ochii'n lacrimi, cu gatul strans (trebuie ca stiti sentimentul) in fata casei lui iar el imi spunea ca e fericit ca putem ramane prieteni. L-am luat in brate si mi-a zis sa-l las sa nu inceapa sa planga si el. Halal prietenie, acum abia ca ne mai intalnim pe strada, cu toate ca am locuit aproape un an la 500 de m departare.
Plangeam in casa, era sa-mi pic examenele, slabisem 5 kg, stateam inchisa in camera si simteam ca ma imbolnavesc fizic. O despartire te usuca, te imbolnaveste, te macina, iti ocupa tot timpul.
Nu treci niciodata total peste o despartire, cicatricile raman, adanci in comportamentul tau. Ramai cu reflexe idioate, iti tragi singura semnale de alarma si reusesti sa te indragostesti cu greu. Nu exista ceva mai greu de sters din personalitatea ta decat urmele unei despartiri.
Singurul sfat pe care pot sa-l dau in legatura cu o despartire este sa nu-ti negi sentimentele si trairile. Vrei sa te impaci, il iubesti, spune-i, macar sa stii ca ai facut tot ce-ti statea in putere. Vrei sa plangi, plangi pana ti se usuca ochii. Simti nevoia sa iesi, stai pe afara zilnic pana la 5 dimineata. Daca iti faci toate poftele si lasi sentimetele sa curga la un moment dat te vei linisti.
E lucrul de care imi este cel mai frica, sa ma despart iar, sa pic in depresie, sa ascult muzica trista si sa mananc ciocolata pana la refuz. Mi-ar placea ca dragostea sa aiba doar inceput, fara sfarsit. Mi-ar placea sa gasesc ( lucru pe care vi-l doresc si voua) o dragoste frumoasa, sincera, calma care sa nu ma raneasca in niciun fel pentru ca ranile din dragoste, sunt, cu adevarat, cele mai adanci.



A ta Blonda.
Te iubesc.