miercuri, 3 martie 2010

Iertare sau uitare

Am constatat ieri cu mare placere ca , total involuntar, creierasul meu are un sistem de auto-protectie extraordinar. Sa va explic: Incercam sa-i povestesc brunetei si inca unei prietene o experienta neplacuta si surpriza, surpriza, nu-mi aduceam aminte "datele problemei".
De aici, a pornit o mare analiza in capul meu. Cum se face de nu ne aducem aminte toate motivele pentru care ne-am certat la cutite ultima data cu mama, cu vreo prietena , de ce ne-am despartit de fostii iubiti si tot asa. Dupa anumita perioada de timp, toata rautatile nu mai au absolut nicio valoare, nu mi le aduc aminte exact, poate reusesc doar sa-mi amintesc sentimentele pe care le aveam in perioada aceea ,dar atat.
Fraiera sau nu, dupa anumita perioada, reusesc sa uit si implicit sa iert majoritatea magariilor care imi sunt facute, revenind la sentimente mai bune. Cumva sunt foarte recunoscatoare pentru capacitatea asta..


A voastra Blonda

16 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pe de o parte este foarte bine ca memoram sentimentele si retinem partile bune. Pe de alta parte, ce se intampla cand persoana cealalta isi aminteste cu ce i-ai gresit tu si memoria nu te ajuta sa ii demonstrezi ca nu are dreptate? Atunci regret eu calitatea asta a creierului. Buna observatie Laura, cred ca sunt multi oameni care se indentifica in ea :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Cea mai grava, din punctul meu de vedere este tendinta de a uita si de a te intoarce iar si iar la cei care ti-au gresit candva. Decat sa iert total si sa uit, mai bine retraiesc in mine, cumva doar pentru a-mi aduce aminte,ca un semnal de alarma, sentimentele de atunci..

    RăspundețiȘtergere
  4. Decat sa zambesti ironic ar trebui sa iti dai seama ca tot ce faci nu este tocmai in regula. Treci peste si nu mai inventa lucruri. Ai o viata intreaga inainte..esti tanara,desteapta...nu-ti irosi aceste calitati pe niste lucruri care nu merita. O viata frumoasa iti doresc.

    RăspundețiȘtergere
  5. Multumesc anonimule ptr sfat...si totusi.. Eu as merge pe varianta iert, dar nu uit daca as putea, dar se pare ca functionez fix invers!

    RăspundețiȘtergere
  6. In acest context, cuvintele tale nu au absolut nicio relevanta. Si chiar si in altul, tot nu fac conexiunea. Oricum, inedit mod de abordare, domnule Anonim.
    Mai viziteaza blogul fetelor, sunt o lectura placuta.

    RăspundețiȘtergere
  7. Cata rautate...

    Sunt de acord Laura, este pacat cand facem iar si iar aceleasi greseli si iertam oamenii nepotriviti (prieteni sau iubiti).

    Stii, acum multi ani am citit/auzit undeva ca anumite situatii apar iar si iar pana cand intr-adevar invatam din greseli si actionam in alt fel decat in trecut. De multe ori am zis: data viitoare voi sti mai bine... si nu am stiut. Dar poate data viitoare... :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Ai dreptate Silvia..dar anumie persoane duc ura si rautatea la limitele maxime. Daca te-ai afla in postura mea,mi-ai da dreptate cu siguranta.

    RăspundețiȘtergere
  9. Anonim, multumim ca esti alaturi de noi, dar te rugam problemele legate de anumiti cititori sa ti le rezolvi cu ei personal. Eventual poti sa-i dai un apel cu privat si sa-i spui ce te nemultumeste daca tot iti place sa fii in postura de necunoscut. Multumim inca o data!

    RăspundețiȘtergere
  10. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  11. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  12. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  13. De la acest post, comentariile care sunt pe langa subiect vor fi sterse! Aveti cacalau mijloace sa va balacariti si sa va comentati. Nu facem chat pe blog ce parere au cititotii unii despre altii. Singurele pareri acceptate vor fi cele care au postul ca suport.
    Va multumim!

    RăspundețiȘtergere