duminică, 11 aprilie 2010

De cand m-am mutat la mama...

Ma simt iubita. Si alintata. Si ingrijita. Si am timp pentru mine, prin urmare, mai mult si pentru tine.
Ce m-am aruncat cu capul inainte.. credeam ca reusesc sa scap de realitati daca plec de acasa.
Nu-mi mai parasesc mama, tatal, greful de dimineata, trezitul la 9, dormitul in patul meu, puiul cu salata, hainele curate, conversatiile la intamplare, mersul pe varfuri noaptea, cand vin acasa, jucatul cu matza mea vorbareata, datul muzicii un pic mai incet sa nu-i trezesc pe ai mei. Raman aici, cu ei, cu tot, pana ma fac mare. Iar cand ma voi face mare, voi vrea inapoi in bratele mamei. Pentru ca ma iubeste. Neconditionat. Si mi-o arata oricand, in orice gest mic pe care il face, de la faptul ca imi ascunde ciocolata, pana la faptul ca ma pupa pe frunte de noapte buna si imi cumpara lalele duminica.
Acasa e cel mai bine.



A voastra Blonda

2 comentarii:

  1. Mamele sunt cele mai adorabile ființe de pe Pământul ăsta!!!!!!! Mi-a făcut atât de multă plăcere să-ți citesc postul, încât după ce am să postez, voi merge tiptil în dormitorul ei și-o s-o pup de noapte bună, pentru ca am vaga impresie că nu doarme. Foaaaarte frumos! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Nicaieri nu-i ca acasa ,nicaieri nu-i ca-n bratele mamei.
    Eu ador sa merg acasa, mi-s la fel de rasfatata ca tine iar cand plec m-apuc de topait pentru " vreau sa mai staaaau!!!! " :)

    RăspundețiȘtergere