miercuri, 7 aprilie 2010

De ieri pana azi

Nu-i povestea mea s-o spun, dar e o palma impersonala pe care ar trb sa o primim toti. Ieri am auzit de 2 copii, ca noi, care au hotarat ca nu mai au ce vedea, simti, spune, respira sau auzi pe pamant. Si au plecat. Stiti vorba aia, venim pe rand, plecam pe sarite. Ei au hotarat sa faca saltul cel mare si sa ne-o ia tuturor inainte.
Eram in drum spre casa, cu masina mamei. In cazul de fata, e elocvent sa va spun ca masina lui mama e fix jumatatea unui passat, e mica-mica. La o intersectie, o masina de bani a venit de pe cedeaza cu vreo 80 la ora, abia am reusit sa ma opresc.
Nu sunt genul super dramatic, dar trebuie sa recunosc ca am fost impresionata de cele auzite si intamplate aseara. Brusc, mi-am dat seama. Ce rost are sa-ti faci planuri, daca acum, azi, nu traiesti cum trebuie? Prezentul e viitorul trecutului, incarcat de planuri de alta data, pe care ratezi sa le implinesti doar ptr ca esti ocupat cu altele, pentru alte zile. Nu vreti sa incepem sa traim frumos, sincer si cel mai important, in prezent?



Blonda.

2 comentarii: