Ideea post-ului astuia mi-a venit in timp ce gateam intr-un mod blasfemic un piept de pui. Blasfemic zic pentru ca l-am carbonizat. In plus, abia dupa ce l-am prajit violent si am mancat jumatate din el am realizat ca e stricat. Innnnnn plus, -am bagat in congelator salata si am uitat-o acolo, asa ca n-am avut nici salata, castravetele era stricat, aveam o rosie...si un borcan de porumb murat adus de un amic de-al meu la masa de craciun de care am ras mult timp, dar care acum se dovedeste a fi practic.
Revenind! Gatind asa frumos eu, mi-au alunecat gandurile la o discutie pe care o aveam undeva in primavara cu o prietena, sustinuta de ideile dintr-o carte citita in vara. Cica o femeie NU ar trb sa-i gateasca partenerului ei niciodata. Sau foarte,dar foarte rar. Ca sa ajunga sa aprecieze gestul. La mod general, nu trebuie sa faca niciun efort pentru partener pentru ca in rarele situatii in care il face, sa fie extrem de apreciat si laudat.
Ok, zis si facut. Cand mi-am inceput noua relatie mi-am propus si mi-am si scris in frunte : Eu nu mai dau tot ce am pentru relatia asta, gata, fara eforturi! I-am spus-o si lui, "vai draga, dar pana o sa mananci tu ceva gatit de mine o sa treaca luni si luni". Sigur ca asa am procedat, dupa o luna jumate deja ii faceam micul dejun. Ce vroia el, cum vroia el. Evident, eu spalam vasele, sa nu-i rapesc din masculinitate. Mama si ce cina surpriza i-am facut o data. Da-i cu capresse, bruschete, pene gratinate (pe care le-am carbonizat de asemenea, dar am repetat reteta) si capsuni trase personal de mine in ciocolata. El a ciugulit cate putin, dar pare ca a apreciat gestul. Sau ma rog...asa mi s-a parut mie.
Vorbeam zilele trecute cu un prieten, cica femeile de azi au numai pretentii si deloc intentii. Oare asa e? Evident ca ne-ar placea sa nu facem nimic si sa primim totul, dar asa se intampla si in practica sau , intradevar, dragostea se masoara in ceea ce dai, nu ceea ce primesti?
Nu ma intelegeti gresit, nu e un post despre mancare si gatit, ci despre egalitatea din cuplu, despre modul de a spune "te iubesc" sau "te vreau" sau "tin la tine" si prin grija si considerare pentru dorintele partenerului. Poate e mai bine intr-o relatie sa-ti ridici singur statuie , dar indiferent cate carti despre psihologia cuplului as citi, nu pot sa ma desobisnuiesc din a-l alinta pe cel de langa mine. Zambetul lui e un "multumesc" fantastic.
Ma intorc la masa. De fapt, la rosia mea si porumbul murat. Delicios!
A voastra Blonda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu