Tatal meu e un tip destul de sever. Nu o sa te ia niciodata in brate sa te pupe pana iti toceste obrazul, nu o sa te laude ca ai luat la bac 9,33 sau ca ai intrat la ce facultate iti doreai. In schimb, ma iubeste enorm, imi spune din cand in cand ca el si mama sunt singurele persoane care imi vor binele neconditionat. Tata m-a invatat ce inseamna respectul de sine. De fapt, tata m-a invatat cat de important este sa te respecti pe tine, pentru a ajunge sa-i respecti pe cei din jurul tau.
Ce inseamna de fapt, sa-ti respecti propria persoana? Din punctul meu de vedere inseamna sa ai grija sa fii o persoana completa, cum ar spune o prietena de-a mea, a rounded person. Adica din punct de vedere intelectual, moral, fizic .
Ideea e simpla, evolutia ta catre un om mai bun nu trebuie sa se opreasca niciodata. Ai terminat facultatea, deci gata, nu te mai ocupi de intelectul tau, asa e?Iti zici gata, s-a terminat cu invatatul, in sfarsit am scapat! Eh tocmai aici mi-a batut tata capul. Veneam de la scoala, imi faceam temele si gata, ma uitam la televizor. Eu ma uitam la Pro tv, tata imi muta pe discovery. Cica sa mai invat ceva. Mama ce ma enerva, nu iti imaginezi. Acum sunt singura si ma uit la discovery. Imi face placere. Acum citesc singura, acum ma intereseaza cartiile, imi face placere sa mai invat ceva. Imi place la nebunie sa aud o discutie despre vrun eveniment istoric, vreo carte si sa pot sa-mi dau si eu cu parerea fara sa fiu penibila. De asemenea, ai mei au incercat sa ma duca la pian. N-am vrut. Acum am o ciuda enorma pe cei care stiu sa cante la pian, mi se pare minunat.
Respectul de sine si moralitatea. Asta da. In principiu, consider ca te respecti in momentul in care nu faci, nu spui nimic cu care ti-ar putea fi rusine mai incolo.Nu cred ca mai exista oameni care nu mint sau nu barfesc. Nu-i nicio problema, si eu le mai fac, ca toata lumea , dar daca sunt pusa in fata lucrurilor pe care le-am facut sau spus, le voi recunoaste. N-am suportat niciodata oamenii care te mint in fata, descoperi ca au spus ceva , ca au facut ceva si ei continua sa te minta. Dezamagitor, pe putin. Pana la urma asta e, toate lucrurile pe care le spui sau faci, fac parte din tine si trebuie sa ti le asumi. In ziua de azi, moralul parca nu mai e ceva normal. Eu am multi prieteni baieti, majoritatea prieteniilor mei sunt baieti. Mereu vorbesc cu ei despre dezamagirea pe care o au legata de fetele din ziua de azi. Cica majoritatea sunt curve ( si nu ma refer la sensul propriu al cuvantului) si ca una "valabila" e ingrozitor de greu de gasit. Oare cum si de ce am ajuns aici? Oare fetelor care aleg sa iasa cu unu sau altul doar ca sa manance in oras , nu le este macar un pic rusine de ce fac? Asta e.
Cand eram mica, ai mei m-au tarat la toate sporturile posibile. Eu urasc sportul. Daca as putea sa stau toata ziua in pat ar fi absolut perfect. Aici intervine cumva respectul de sine. Mergi omule si fa sport! O minte sanatoasa intr-un corp sanatos, nu? Un alt exemplu de respect de sine. Matusa mea imi spunea ca indiferent ce haine jerpelite as avea, sa am mereu sosetele asortate cu lenjeria , lenjeria de calitate si curata, sa fiu data cu crema, sa am unghiile macar curate, sa fiu pe cat posibil epilata. Sa va explic si de ce. Femeia si-a rupt piciorul de mai multe ori foarte nasol. A venit salvarea si a luat-o de pe strada sa o duca la spital. Evident ca te dezbraca la piele. Atunci nu trebuie sa-ti fie rusine cu tine , din contra. Si pana la urma, daca esti aranjat pe sub haine, te simti excelent,nu? Tata e obsedat de curatenie, mereu ma cearta daca am scame pe haine, firmituri in masina, vreo pata pe bluza. Cica la baza respectului de sine, sta curatenia, din toate punctele de vedere.
Cred ca in momentul in care ajungi sa fii multumit cu tine, relatiile tale vor fii mult mai relaxate si mai corecte...
A ta, a voastra Blonda.
Cunosc parerile astea pt k sunt si ale mele... Doar ca ai mei nu m-au trimis nici la pian, nici sa fac vreun sport... :( In rest... cred ca taticii nostri sunt facuti pe acelasi tipar ;)
RăspundețiȘtergereNu pot fi decat de acord, cu 2 mentionari. Prima, nu pot fi decat mult, mult prea de acord cu tine legat de impactul respectului de sine in relatiile cu altii. Mai ales cand cobaiul esti tu insati. A doua..si as fi vrut sa cant la pina *sad face* . Din clasa a 8-a chiar.
RăspundețiȘtergereBravo Laura, sunt putin surprinsa, incantata si cu siguranta captivata de blogurile tale. Spor la mai multe!
RăspundețiȘtergereMultumesc Ioana! Vad ca ai citit si din urma, apreciez enorm! Sper sa reusesc sa-ti mai captez si pe viitor atentia!
RăspundețiȘtergere