marți, 15 decembrie 2009

Povesti de iarna

Se facea ca era ora 11 20 si eu dormeam linistita pana cand primesc un telefon. Cica ningea frumos afara. Chiar nu m-a interesat, am continuat sa dorm. Astfel, la 1 si 17 fix ieseam pe usa, fara sa ma fi uitat macar o secunda pe geam. Surpriza! Viscol mare,frig si masina mea alba , devenita brusc mult mai alba din cauza stratului gros de zapada de pe ea. Asa ca mi-am scos paletuta de dezapazit , pe care o primisem de la atenta mea mama si pe existenta careia ma certasem mult, si mi-am curatat masina. Ok! Am rezolvat-o si pe asta. Ma sui in masina, pornesc masina, hai sa vedem cum franeaza. Nu franeaza. N-are nimic, oricum merg cu 10 la ora maxim, deci chiar nu e nicio problema. Ies in Strasse principala din Pipera. Se statea. Bun, macar n-am nevoie sa franez. Ma opresc la MegaImage, cumpar niste merdele pentru cineva si 2 batoane de cereale a cate 71 de kalorii fiecare pentru mine (daaa! inca ma tin de regim!). Din fericire, m-am intalnit cu Paul, prietenul meu de cand mergeam in picioare pe sub masa. Prieten care s-a oferit sa-mi curete masina pentru ca se pare ca iar disparuse sub zapada, cu toate ca am stat doar vreo 15 minute in magazin. Imi curata masina, ma ghideaza sa ies din parcare, accelerez si plec. Gata, am pornit spre Bucuresti. Stau. Stau iar. Mai stau putin. Hai mai repede, la 3 am sala, la 4 masaj! Tot stau. Ceea ce mi-a placut in mod deosebit e faptul ca stand atat de mult in trafic langa anumite persoane, ajungi sa te imprietenesti cu ele. Mai un salut, mai o "ai o bricheta", "ai o tigara", "frumoasa masina, cum o cheama pe soferita?" , ba saruturi in vant, ba un facut cu ochiul. Ati inteles ideea, momentul perfect pentru a agata si a fi agatat(a). In viata mea nu am fost mai bagata in seama in trafic! Macar am avut parte de o crestere a nivelul de incredere in propria persoana odata cu traficul asta. Ok, si uite asa se facuse 3 20 iar eu eram abia la Perla. Aici s-a produs ruptura, prima data cand m-am enervat in trafic! Cum sa reusesc sa ma pun la coada care merge cel mai greu si fix cand se pune verde sa se strice masina saracului om din fata mea? In cele din urma, am ajuns acasa. Mama m-a obligat sa-mi incalzesc o supa. Am incalzit-o cu toate ca in 2 minute veneau fetele dupa mine. Doar am incalzit-o, n-am avut timp sa o si mananc. Cica a mancat-o tata mai incolo. Saracul, mereu mananca ce nu vreau eu sa ingurgitez. Au venit dragutele, m-au luat, am mers am mancat in 4 la Thalia, exact ca-n Sex and the City, am ras, ne-am plans pe umeri, ne-am incurajat. Dupa am fost la Gargantua (fostul Garden, am aflat intre timp cum se cheama) unde am baut cate un latte delicios. Frumoasa imagine, stateam la masa cu cate o cafea in fata, barfeam si ne uitam pe geam, in parc, unde ningea extrem de tare si doi catei se jucau in zapada. Si uite asa, dupa o iesire cu fetele, s-a facut si seara. Si noapte, acum e chiar noapte, noapte. Acum am ajuns sa ma bucur de ninsoarea asta. E liniste afara, nu bate vantul, masiniile merg incet, se mai joaca cate unii cu franele de mana (lucru care doar ma amuza, nu ma deranjeaza) iar cu toate ca e noapte, e o lumina tare stranie afara. Cel mai mult imi place ca e cerul portocaliu. Ah nu, de fapt, cel mai mult imi place ca pot sa stau in pantaloni scurti in casa, cu o cana de ceai cald in mana si sa ma uit cum ninge. Ba nu! Cel mai mult imi place ca vine Craciunul!



A voastra Blonda

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu