Sa ne cenzuram!!

Cand am hotarat sa scriu pe un blog, sa ma vada toata lumea, credeam ca pot sa fiu total sincera. Eh, s-a dovedit ca nu se poate, daca sunt sincera, daca imi exprim sincer si fara prejudecati parerile, sunt criticata la sange. Si de catre cine? De catre persoane ascunse sub anonimat.
Uite asa s-a instalat autocenzura. In ultimele zile, m-am tot tinut sa scriu despre diverse subiecte pe blog pe care mi-a fost foarte frica sa le abordez. A ajuns sa-mi fie teama sa-mi exprim parerea necenzurat.
Ieri ma gandeam sa vorbesc despre orgasm si despre mimarea lui. Despre cat de gresit e sa o faci. Un fel de mini lectie de educatie sexuala. Si nu o spuneam in calitate de mare experta, ptr ca pe bune, nu sunt, ci in calitate de persoana care a citit o carte despre psihologia cuplului si despre sexualitate. Degeaba mi-am propus asta, ma si pregatisem moral ptr comentarii legate de integritatea mea morala, despre faptul ca sexul nu e important intr-o relatie si mai ales, despre cat de superficiala sunt eu. Eh asta e, am abandonat si subiectul asta.
Am vrut sa va povestesc despre o surpriza dementiala pe care mi-a facut-o iubitul meu. Dupa mi-am dat seama ca o sa fiu acuzata ca-mi expun toata viata pe un blog si ca ma laud. Am abandonat si ideea asta.
Aseara m-am intalnit cu o amica intr-un club. I-am povestit despre tendinta mea de a-mi autocenzura post-urile. A ras de mine si mi-a zis ca daca vreau sa fiu corecta si atat, sa scriu despre Enigma Otiliei. Cred, sper, ca glumea.
E acuzata prefecatoria, fatarnicia, iar cand cineva chiar e sincer, e aruncat cu pietre in el. Cum vine treaba asta?
Pana nu gasesc vrun subiect pe care sa-l consider general acceptat si interesant ptr majoritatea dintre voi, nu stiu despre ce sa va scriu, imi pare rau.


A voastra Blonda.